 |
 | TOTUL DESPRE CRAP |  |
|
VALI N
Membru junior
|
|
I I. Principalele specii de crap intalnite in tara noastra.
Particularitati. -------------------------------------------------------------------------------- In tara noastra crapul traieste in general in ape de ses, in lacuri de acumulare, in Dunare, Delta Dunarii, in anumite rauri cu ape domoale. Crapul este un peste de talie mare, greutatea medie a unui adult fiind de 11.5 kg; exemplarele cele mai mari pot depasi 40 kg (au o rata de crestere de 1.4 kg/an) si pot trai peste 40 de ani. Anumiti autori, citand vechi atestari documentare, atribuie romanilor meritul de a fi raspindit aceasta specie in toata Europa. Reproducerea crapilor are loc in aprilie-mai cand o "crapoaica" matura poate avea o cantitate de icre de pana la 23 % din masa sa neta. Perioada de depunere a icrelor este deosebit de grea pentru femelele crap. La depunerea icrelor, crapii bărbați lovesc cu tărie femela in abdomen ajutand la expulzarea icrelor. Loviturile repetate si deosebit de puternice pot provoca uneori moartea femelelor tinere. Chiar si in aceste conditii, nu intotdeauna icrele sunt eliminate in totalitate, o parte ramanad in abdomenul femelei pana anul viitor sau chiar mai mult - de unde si expresia "crap cu icre din mai multi ani". Icrele sunt depuse pe vegetatia submersa, de regula in mai multe sedinte. Astea sunt fecundate de masculi prin stropire cu lapti. Durata eclozarii icrelor de crap depinde de temperatura apei si este de 5-6 zile la o temperatura de 20 C sau de 8-10 zile la 18-19 C. In tara noastra se intalnesc mai numeroase specii de crap. In continuare vom prezenta speciile cele mai raspandite la noi, fara a epuiza insa subiectul. 1. Crapul comun - denumit si crap romanesc. Se aseamana cu carasul, avand trunchiul acoperit in intregime cu solzi. In cazul exemplarelor de pana la 1 kg, tinerii pescari deseori pot confunda cele doua specii de pesti, respectiv crapul si carasul. Spre deosebire de caras, el prezinta la baza gurii doua mustati tactile iar spatele este curbat, intr-o masura mai mica sau mai mare. Culoarea este brun - argintie, cu nuante in functie si de particularitatile mediului in care traieste (lacuri, rauri, Dunare, Delta). Este una dintre speciile cele mai spectaculoase si ravnite de catre pescari. Exemplarele mari sunt extraordinar de frumoase, robuste si energice, luptand cu indarjire atunci cand sunt capturate, in momentul drilului. Aceasta specie de crap este cea mai raspandita in tara noastra. Exemplarele salbatice (crapul salbatic), care traiesc in lacuri neamenajate, Dunare sau Delta se deosebesc prin forma lor usor alungita, fusiforma. Acestia mai poarta numele si de crapi sui. Nu stim in ce masura acestia formeaza o specie aparte dar, cel putin din punct de vedere anatomic si al comportamentului, pot fi asimilati usor cu crapii romanesti. Crapul romanesc (comun) are o alimentatie variata, in functie de sezon. Primavara si toamna acestia prefera hrana de origine animala spre deosebire de anotimpul verii cand se orienteaza catre hrana de natura vegetala. Perioada optima de pescuit este toamna cand consuma cantitati mari de hrana, adunand rezerve de grasime pentru iarna. Iarna acestia se retrag spre straturile de fund ale apei reducandu-si activitatea la minim. In acest sezon mananca rar, hrana preferata fiind in singular larvele (viermusi, libelule). 2. Crapul oglinda - se caracterizeaza prin lipsa solzilor de pe cea mai mare parte a suprafetei corpului. Exceptie fac zonele de contur si linia mediana pe care sunt dispuse randuri de solzi, rari si mari. Crapul oglinda are alură brun-galbuie, cu nuante determinate si de mediul in care acestia traiesc. Exemplarele batrane ajung la greutati impresionante, de peste 30 kg. In tara noastra acest crap mai este recunoscut si sub denumirea de crap Salonta. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. -------------------------------------------------------------------------------- 3. Crapul golas - este asemanator cu crapul oglinda remarcandu-se absenta totala a solzilor de pe trupul acestora. Exemplarele batrane ajung sa atinga varsta de 35 - 40 de ani si o masa de peste 40 kg. Remarcam gura orientata in jos, asemanatoare cu un sorb, prevazuta cu doua mustati. Acesti crapi pot scurma malul de pe fundul lacului, pana la adancimi de 20 cm, in cautarea larvelor. Modul de hranire si comportamentul sau sunt similare cu cele ale crapului comun. 4. Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului. 5. Fitofagul si Novacul (Crapi chinezesti). Sunt doua specii grozav de raspandite in tara noastra, in special in lacurile de campie (crescatorii). Fitofag Novac Literatura de specialitate indica doua ramuri distincte: o specie de culoare mai deschisa (care prefera planctonul de natura vegetala) denumit uzual Fitofag si o specie de colorit marmorata (consuma plancton de origine animala) denumita Novac sau Sanger. Acesta din urma poate fi deosebit de Fitofag prin faptul ca are capul mai mare, cu branhii dezvoltate. Aceste specii de crapi chinezesti, din punct de vedere al pescarului sportiv, nu prezinta interes prea mare căci nu mananca momeala traditionala si deci nu pot fi capturate in mod sistematic prin procedee de pescuit sportiv. Chiar daca au fost incercari de elaborare a unor retete de momeli excepționale pentru aceste specii de pesti, capturile au fost cu totul intamplatoare. Ironia soartei este ca Novacul poate atinge dimensiuni uluitoare, depasind adesea 65 kg. Pentru pescar este o veritabila ispita. Dimensiunile mari se datoreaza si hranirii fortate; odata cu aspirarea apei acesta aduna planctonul pe care il separa prin intermediul branhiilor care prezinta o structura speciala (un veritabil filtru). |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
| |
|
ADI GEORGESCU
Junior
|
|
foarte interesant! mai asteptam si alte postari despre pesti
 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
ticu
Junior
|
|
 |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| rig folosit la sarulesti | |
|
crispauly
Junior
|
|
rig cu coronita boabe de porumb uscate. l-am invatat de la vali si functioneaza garantat. eu aveam doar vreo 17 ani iar el prindea crapi gramada!!!
|
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
| |
|
VALI N
Membru junior
|
|
Crapul-(Cyprinus carpio)
Crapul este o specie de peste extrem raspandita in Europa.Tinutul sau de bastina este Asia,de unde a patruns de-a lungul secolelor,iar cele mai bune conditii de viata le-a gasit in bazinul dunarean. Crapul este știut de aproximativ toata lumea,intrucat forma si coloritul sau specifice il disting de celelalte specii. Capul crapului este relativ mare.Cu susținerea gurii lunguiete,ca un cioc,prevazuta cu buze carnoase,el scurma cu usurinta malul de pe fundul albiei.Pe buza de sus se gasesc doua mustati mai scurte,iar pe cea de jos,spre colturile gurii,o pereche de mustati mai lungi.Are dinti faringieni,de tip mestecator. Crapul salbatic are forma mai alungita,in timp ce corpul celui selectionat de crescatorie este mai inalt. Spatiul vital al crapului il constituie apele dulci,curgatoare,si statatoare din regiunile de ses. In rauri,crapul manifesta predilectie pentru bancurile de nisip,dar adesea poate fi gasit si in adanciturile spalate de ape,in anumite portiuni ale albiei.Ii place sa stea in zonele unde raul primeste afluenti,ascunzandu-se in apropierea trunchiurilor,radacinilor,pietrelor mai mari la adapostul carora se simte in siguranta. Perioada in care crapul se hraneste cel mai intens si in care,implicit,inregistreaza ritmul cel mai inalt de crestere se situeaza intre sfarsitul lunii mai si mijlocul lunii septembrie, perioada de varf fiind insa intre iunie si august.In aceste luni,crapul sta mai toata ziua "cu capul in jos",in imediata apropiere a fundului apei,scormonind cu buzele sale carnoase milul.In aceaqsta pozitie gaseste si soarbe cu usurinta hrana.Spre deosebire de pestii rapitori,dintii faringieni ai crapului sunt tociti,destinatia lor fiind mestecarea alimentelor. In cautarea hranei,ochii crapului joaca un rol de seama, ca si unele terminatii nervoase tactile si gustative de pe mustatisi din cavitatea bucala. In tara noastra, acum 500 de ani existau deja crescatorii de crap.De exemplu in Muntenia,sub domnia lui Radu Voda,functiona asa-numitul iaz domnesc langa Targoviste,in timp ce pe vremea lui Stefan cel Mare,in Moldova au existat sute de iazuri Articol scris de Zoltan Kaszoni |
|||||||||||
|
|||||||||||||
|
 | TOTUL DESPRE CRAP | |
|
||
|
|
|